La data de 18 iunie 2009, juriştii Centrului pentru Drepturile Omului Ion Schidu şi Marcel Moraru au efectuat o vizită de monitorizare în instituţia nominalizată, fiind împuterniciţi cu atribuţiile avocatului parlamentar specificate în art. 24 şi art. 25 din Legea cu privire la avocaţii parlamentari.

La Centrul pentru Drepturile Omului s-a adresat un grup de deţinuţi din instituţia penitenciară nr. 18, s. Brăneşti r. Orhei, referitor la condiţiile de detenţie neadecvate din celulele izolatorului disciplinar ale penitenciarului nominalizat.

În timpul vizitei a fost găsită o capcană pentru şoareci în celulă, cu care deţinuţii respectivi încercau desinestătător să ia măsuri pentru deratizarea încăperii.

De menţionat că problema deratizării şi dezinsecţiei în cadrul instituţiei penitenciare nr. 18 s. Brăneşti a fost şi anterior abordată de către condamnaţi faţă de avocatul parlamentar, în cadrul vizitei de monitorizare desfăşurate de către echipa mobilă a Centrului pentru Drepturile Omului la 13.02.2009. În rezultatul plîngerilor respective, administraţia penitenciarului a fost atenţionată asupra necesităţii înlăturării problemei nominalizate şi asigurării astfel menţinerii celulelor penitenciarului într-o stare sanitaro-epidemiologică corespunzătoare.

În cadrul monitorizării a fost vizitată celula nr. 9 a izolatorului disciplinar, unde la momentul respectiv se deţineau doi condamnaţi, unul dintre care, din motive de sănătate, era în imposibilitate de a se deplasa desinestătător. În urma discuţiilor întreţinute cu condamnatul imobilizat – Ganţa Ion Vasile, a. n. 1956, a fost stabilit că acesta a fost transferat în instituţia penitenciară nr. 18 la data de 03.12.2007 şi la acel moment, acesta avea deja deficienţe acute a sistemului locomotor, fiind în imposibilitate de a se deplasa desinestătător. Pentru a ajunge la veceu, care este situat alături de patul condamnatului, acesta este ajutat de către colegul său de celulă. A fost totodată stabilit că din momentul transferării, condamnatul Ganţa nu a beneficiat de dreptul de a merge la baie, spălându-se, cu ajutorul colegului de celulă în colţul sanitar, care datorită stării sale este un adevărat focar de infecţie.

În acest context, menţionăm că condiţiile de detenţie se referă atît la mediul general, în care sunt deţinute persoanele private de libertate, cît şi la regimul închisorii şi condiţiile specifice în care sunt ţinuţi deţinuţii. La evaluarea dacă mediul înconjurător al deţinutului sau condiţiile impuse acestuia corespund cerinţelor Convenţiei, trebuie să fie luate în consideraţie particularităţile  deţinutului – vîrsta, sexul şi starea sănătăţii, pericolul social pe care îl prezintă, precum şi circumstanţa dacă deţinutul respectiv este sau nu sub arest preventiv.

În mod cert, unii deţinuţi cum ar fi deţinutul Ganţa, vor avea anumite necesităţi speciale, iar nerespectarea lor generează suficiente bănuieli de a califica condiţiile de detenţie drept tratament degradant.

Astfel cum ar fi în cazul Price vs. Regatului Unit, unde victima este o persoană lipsită de toate cele patru membre, ca rezultat al unor probleme medicale pe durata sarcinii, are numeroase deficienţe de sănătate, inclusiv insuficienţă renal. Înainte de a cere privarea imediată de libertate a victimei, sentinţă considerată de Curte ca fiind deosebit de aspră, judecătorul care a dat sentinţa nu a luat nici o măsură pentru a se asigura că acolo unde va fi deţinută victima vor fi disponibile facilităţi adecvate pentru ca ea să poată descurca fiind la un nivel înalt de invaliditate. Condiţiile în care a fost deţinută victima erau totalmente inadecvate stării sale medicale. Deşi nu are nici o probă ce ar demonstra intenţia directă de a umili sau înjosi reclamantul, Curtea a considerat că detenţia unei persoane cu dizabilităţi fizice grave în condiţii în care este expusă în mod periculos frigului, sau riscă să aibă răni de la faptul că patul este prea tare sau incomod şi nu poate merge la WC sau să-şi menţină igiena personală fără a depune un efort excesiv, constituie un tratament degradant, ce nu corespunde art. 3 din Convenţie.

Instituţia Avocaţilor Parlamentari recunoaşte faptul că asigurarea unor condiţii de viaţă decente în cadrul instituţiilor penitenciare poate fi costisitoare şi că îmbunătăţirea acestor condiţii este îngreunată de lipsa de fonduri. Totuşi înlăturarea neregulilor menţionate anterior nu implică investiţii prea mari, dar în acelaşi timp, va avea efecte benefice pentru toate persoanele implicate precum şi reducerea riscului de condamnare a Republicii Moldova la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului.

În contextul celor relatate şi conducându-mă de prevederile art. 27 din Legea nr. 1349 din 17.10.1997 cu privire la avocaţii parlamentari şi având în vedere faptul că Curtea Europeană a Drepturilor Omului a constatat în repetate rânduri, în cauzele contra Republicii Moldova, încălcarea art. 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin deţinerea persoanelor în condiţii inumane şi degradante, avocaţii parlamentar recomandă:

1. Examinarea stării sănătăţii condamnatului Ganţa Ion Vasile a.n. 1956, în vederea înaintării actelor necesare la CTEMV în vederea examinării oportunităţii stabilirii gradului de invaliditate precum şi stabilirea circumstanţelor care ar demonstra că acesta are posibilitatea de a executa pedeapsa penală, fără a fi supus tratamentului degradant sau inuman, în aprecierile Curţii Europene pentru Drepturile Omului;
2. Efectuarea cât mai urgentă a lucrărilor de deratizare şi dezinsectizare a spaţiilor locative ale penitenciarului şi asigurarea condamnaţilor cu aşternut curat în modul prevăzut de legislaţie şi standardele internaţionale;
3. De a întreprinde măsuri necesare pentru a asigura accesul luminii naturale şi a aerului proaspăt în celula nr. 9 sau de a sista deţinerea condamnaţilor în celula respectivă;
4. De a acorda o atenţie sporită în cadrul orelor de pregătire profesională la competenţa şi atribuţiile funcţionale ale avocatului parlamentar precum instruirea colaboratorilor penitenciarului în spiritul respectării drepturilor omului;
5. Efectuarea unei evaluări a situaţiei existente în penitenciar în vederea stabilirii şi alocării mijloacelor financiare pentru efectuarea lucrărilor de reparaţie capitală a blocurilor alimentare, încăperilor pentru baie, instalaţiilor electrice şi sanitare precum şi în carcere;
6. Instituirea unui control strict de către serviciul abilitat asupra respectării regulilor sanitar-igienice în penitenciar, asupra stării şi curăţeniei, îmbrăcămintei a aşternutului condamnaţilor.