La data de 30 octombrie 2008, Parlamentul Republicii Moldova, în temeiul art.4, art.5 alin (1) şi (2), art. 6 alin. (1) şi art. 9 alin. (1) lit. d) şi e) din Legea nr.1349-XIII din 17 octombrie 1997 cu privire la avocaţii parlamentari a adoptat Hotărîrea nr. 222-XVI prin care Tamara Plămădeală a fost numită în funcţia de avocat parlamentar pentru protecţia drepturilor copilului, pentru un mandat de 5 ani.

Misiunea Avocatului copilului constituie promovarea şi protejarea drepturilor şi intereselor copilului şi tînărului cu vîrsta sub 18 ani.

Avocatul copilului îşi exercită atribuţiile în vederea garantării respectării drepturilor şi libertăţilor constituţionale ale copilului şi realizării, la nivel naţional, de către autorităţile publice centrale şi locale, de către persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile a prevederilor Convenţiei ONU cu privire la drepturile copilului.

Atribuţiile de bază ale avocatului parlamentar constau în:
• Examinarea petiţiilor, audierea cetăţenilor şi repunerea lor în drepturi;
• Verificarea informaţiei privind cazurile de încălcare în masă sau gravă a drepturilor copilului;
• Remiterea în adresa autorităţilor publice a obiecţiilor şi propunerilor în vederea asigurării drepturilor cetăţenilor;
• Soluţionarea plîngerilor prin concilierea părţilor, găsirea soluţiilor reciproc acceptabile.

În baza rezultatelor examinării cererilor care parvin în adresa sa, Avocatul copilului are dreptul:

Avocatul copilului este în drept:
• Să aibă acces liber la toate autorităţile publice centrale şi locale, să asiste la şedinţele lor, inclusiv la şedinţele organelor colegiale ale acestora;
• Să aibă acces liber la instituţii, organizaţii şi întreprinderi, indiferent de tipul de proprietate, asociaţii obşteşti, în comisariate de poliţie şi locurile de detenţie din cadrul acestora, în instituţii penitenciare, în izolatoare de detenţie provizorie, în unităţi militare, în centre de plasament al imigranţilor sau al solicitanţilor de azil, în instituţii care acordă asistenţă socială, medicală sau psihiatrică , în şcoli speciale pentru minori cu devieri în comportament şi în alte instituţii similare;
• Să aibă acces nelimitat la orice informaţie privind tratamentul şi condiţiile de detenţie ale persoanelor private de libertate;
• Să primească explicaţii de la persoanele cu funcţii de răspundere de toate nivelurile asupra chestiunilor ce urmează a fi elucidate în procesul efectuării controlului;
• Să sesizeze instituţiile de stat respective pentru a efectua investigaţii de expertiză şi a pregăti rapoarte asupra chestiunilor ce urmează a fi examinate;
• Să aibă întrevederi nelimitate şi convorbiri personale, fără martori, iar în caz de necesitate, prin intermediul traducătorului, cu persoana aflată în locurile specificate în p.2, precum şi cu oricare altă persoană care, în opinia sa, ar putea oferi informaţiile necesare;
• Să atragă, la efectuarea vizitelor preventive în locurile unde se află persoane private de libertate, specialişti şi experţi independenţi din diferite domenii inclusiv jurişti, medici, psihologi, reprezentanţi ai asociaţiilor obşteşti;
• Să colaboreze cu mijloacele de informare în masă precum şi cu asociaţiile obşteşti care activează în domeniul protecţiei drepturilor copilului, atît în ţară cît şi peste hotare.